duminică, noiembrie 22, 2026
Top articole
Articole asemanatoare

Analiză Spotmedia: Violența tinerilor din România urmează același tipar ca în Polonia, alimentată de rețelele sociale

Atacul armat din centrul istoric al Cracoviei, în care un tânăr de 24 de ani, identificat ca Michal O., a ucis cel puțin opt persoane — printre care propriii părinți și sora sa — și a rănit alte 15, readuce în prim-plan o tendință îngrijorătoare: explozia violenței în rândul tinerilor, alimentată de rețelele sociale, care urmează, potrivit unei analize publicate de Spotmedia, același tipar în România ca în Polonia. Atacatorul deținea permis de port armă, practica tirul sportiv și era, conform declarației ministrului de interne din Polonia, „fascinat de ideologii de extrema dreaptă”.

Masacrul din Cracovia și contextul polonez

Scena atacului a fost filmată de o turistă străină aflată în zonă, care nu înțelegea inițial ce se petrece în fața ei. În imaginile surprinse, un polițist se apropie de atacatorul întins pe jos și trage șase focuri de armă, însă este și el rănit în schimbul de focuri. Potrivit procurorilor polonezi, circumstanțele în care ofițerul a fost lovit sunt încă în curs de clarificare — nu se exclude nici ipoteza unui al doilea atacator, nici aceea că polițistul ar fi fost atins de gloanțele colegilor săi care trăgeau și ei spre agresor.

Prim-ministrul Poloniei a reacționat imediat după carnagiu:

„Poliția a reacționat imediat, iar ofițerii au dat dovadă de curaj și de o dedicare extraordinară. Trei dintre ei au fost răniți, iar unul se află în stare critică.”

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei

Potrivit analizei Spotmedia, atacul din Cracovia nu este un incident izolat. În doar două luni — octombrie și noiembrie — Polonia a înregistrat opt episoade violente soldate cu morți și răniți, autoarea analizei descriind fenomenul ca pe o psihoză în rândul tinerilor, fiecare act violent creând contextul pentru următorul. Prin comparație, în 2023 Polonia înregistrase un singur astfel de caz, în 2024 niciunul, în 2025 unul, iar în anul curent — opt.

Spotmedia atribuie această escaladare mai multor factori care se suprapun: discursul naționalist-extremist promovat ani la rând de formațiunea PiS — Lege și Justiție —, care a guvernat Polonia timp de opt ani până în 2023. Deși a pierdut puterea, PiS și-a păstrat controlul asupra președinției, șeful statului fiind Karol Nawrocki, fost lider al formațiunii, precum și asupra Tribunalului Constituțional, care blochează legi și hotărâri ale Parlamentului. Totodată, potrivit analizei Spotmedia, PiS continuă campanii extinse împotriva imigranților, a ucrainenilor și a Uniunii Europene. La aceasta se adaugă, susține publicația, presiunile exercitate de Rusia prin operațiuni hibride menite să destabilizeze un aliat-cheie al Ucrainei, prin inducerea de tensiuni și violențe sociale.

Ce spune cercetarea științifică despre rețelele sociale și violență

Potrivit analizei Spotmedia, toți acești factori n-ar fi avut un impact atât de sever asupra tinerilor fără amplificarea produsă de rețelele sociale. Cercetările științifice documentează această legătură de mai mulți ani. Un studiu semnat de Twenge, Joiner, Rogers și Martin, publicat în 2018 în revista „Clinical Psychological Science”, analizează date din două sondaje reprezentative la nivel național, realizate în rândul a 506.820 de adolescenți americani din clasele a VIII-a până în a XII-a, corelate cu statistici naționale privind decesele prin suicid în rândul tinerilor cu vârste între 13 și 18 ani. Studiul constată o creștere a simptomelor depresive, a cazurilor legate de suicid și a ratelor de suicid în rândul adolescenților între 2010 și 2015, în special în rândul fetelor.

Același studiu arată că adolescenții care petreceau mai mult timp pe rețele sociale și dispozitive electronice, cum ar fi smartphone-urile, erau mai predispuși să raporteze probleme de sănătate mintală, în timp ce cei implicați în activități fără ecran — interacțiuni față în față, sport, teme, presă scrisă sau participare la slujbe religioase — erau mai puțin afectați. Cercetătorii notează că, începând cu 2010, adolescenții din generația iGen au petrecut mai mult timp cu activități pe ecran și mai puțin cu cele fără ecran, ceea ce ar putea explica creșterea ratei depresiei și a suicidului, în timp ce factori economici ciclici precum șomajul sau indicele Dow Jones nu au fost corelați cu aceste fenomene.

Un alt studiu, publicat în ianuarie 2025 în „Jurnalul Adolescenților”, intitulat „Legătura dintre dependența de rețelele sociale și comportamentele agresive”, arată că:

„Adolescenții dependenți de rețelele sociale… au o probabilitate mai mare de a deveni agresivi, atât direct, cât și relațional. Asta este valabil și pentru fete, și pentru băieți.”

Studiul „Legătura dintre dependența de rețelele sociale și comportamentele agresive”, publicat în „Jurnalul Adolescenților”, ianuarie 2025

Potrivit analizei Spotmedia, de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, rețelele sociale au fost transformate în instrumente de război hibrid: prin bombardarea utilizatorilor cu mesaje violente și prin campanii care încurajează extremismul, Kremlinul urmărește să afecteze persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic și să le transforme în vectori ai violenței. Publicația subliniază însă că nu doar Kremlinul folosește această tactică — formațiuni politice, lideri și autorități din diverse țări recurg la același tip de abordare pentru a induce frică, a amplifica tensiunile sociale și a obține avantaje electorale.

România, același tipar ca Polonia

Potrivit analizei Spotmedia, evoluția episoadelor de violență în rândul tinerilor din România urmează același tipar ca în Polonia. În 2021, în România nu s-a înregistrat niciun astfel de caz. În 2022 și 2023, au fost câte două cazuri. În 2024, unul singur, în 2025 — trei, iar în anul curent, până la data analizei, șapte cazuri. În Polonia, numărul pentru același an curent este opt.

Spotmedia reamintește că, după alegerile anulate din 2024, când autoritățile au constatat o puternică interferență a Rusiei în procesul electoral din România, oficialii au promis măsuri de reglementare și de protecție a populației împotriva extremismului de pe rețelele sociale. Potrivit publicației, nicio astfel de măsură nu a fost adoptată, în timp ce școlile, orașele și țara au devenit mai nesigure. Autoarea analizei apreciază că fenomenul nu doar că nu este oprit, ci este încurajat de autorități, partide și lideri politici. Concluzia Spotmedia este că ceea ce s-a întâmplat în Polonia se poate produce oricând și în România.

Dacă treci printr-o perioadă dificilă, poți suna gratuit la Telefonul Antisuicid, 0800 801 200.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/atacul-din-cracovia-ultima-bomba-trimisa-pe-retelele-sociale-romania-si-polonia-victime-intr-un-razboi-pentru-care-nu-sunt-pregatite

Sursa foto: Cup of Couple / Pexels

Articole populare