Astmul sever și bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice care au un impact semnificativ asupra vieții pacienților și a sistemului de sănătate. Exacerbările, prezentările la urgențe, spitalizările și complicațiile asociate acestor boli generează costuri suplimentare și afectează viața cotidiană a celor afectați.
Aproape un milion de oameni din România suferă de astm, dintre care între 4 și 10% au o formă severă a acestei afecțiuni. Pentru acești pacienți, simptomele persistente, dificultățile de somn și limitările în activitățile zilnice sunt o realitate. De asemenea, astmul sever este frecvent subdiagnosticat, ceea ce duce la întârzieri în obținerea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat.
În ceea ce privește BPOC, prevalența acestei boli este, de asemenea, semnificativă, afectând aproximativ 8,3% din populația României. Aceasta este o afecțiune complexă, asociată cu deteriorarea plămânilor și cu multiple complicații cardiovasculare. Evoluția BPOC este marcată de exacerbări, care cresc riscul de spitalizare și deces.
BPOC: efecte care depășesc plămânii
BPOC se caracterizează prin numeroase complicații atât pulmonare, cât și cardiovasculare. La nivel global, această afecțiune afectează aproximativ 392 de milioane de persoane și reprezintă a treia cauză principală de deces, cu circa 3,4 milioane de decese anual. În România, 8,3% din populația generală este diagnosticată cu BPOC, iar majoritatea pacienților spitalizați sunt pensionari cu venituri limitate.
Mulți dintre acești pacienți se confruntă cu exacerbări care le afectează grav viața și necesită internare. Efectele BPOC nu se limitează doar la plămâni; de exemplu, riscul de infarct miocardic se dublează în primele cinci zile după o exacerbare moderată. De asemenea, riscul de deces crește cu 17% după o singură exacerbare moderată și cu 80% după două exacerbări într-un interval de un an. Statisticile arată că peste jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza exacerbărilor decedează în primii cinci ani după internare.
Din acest motiv, diagnosticarea timpurie și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a controla boala și a preveni agravarea acesteia. Rata de diagnosticare poate fi îmbunătățită prin identificarea persoanelor din grupuri de risc și prin utilizarea mai frecventă a spirometriei, precum și prin implicarea medicilor de familie în depistarea precoce.
Astmul sever: un drum lung până la tratamentul potrivit
În România, aproximativ un milion de persoane suferă de astm, iar între 4 și 10% dintre ele au o formă severă. Această afecțiune respiratorie este în continuă creștere la nivel mondial, iar forma severă reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor asociate și a riscurilor de deces.
Astmul este adesea subdiagnosticat și tratat insuficient, având un impact major asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută în rândul persoanelor de toate vârstele. Simptomele includ dificultăți de respirație frecvente, wheezing, constricție toracică și tuse, toate acestea afectând activitățile zilnice și somnul. Un astm necontrolat duce la o scădere semnificativă a calității vieții și la o creștere a absenței de la locul de muncă, precum și la o presiune suplimentară asupra sistemului spitalicesc.
Experiența pacienților din România este adesea complicată de absența unui diagnostic corect și prompt, accesul limitat la terapiile moderne și utilizarea excesivă a corticosteroizilor orali. Acest management inadecvat poate conduce la efecte adverse severe, influențând negativ sănătatea pacienților și costurile asociate cu boala.
De la tratarea complicațiilor la prevenirea lor
Reducerea impactului asupra pacienților și asupra sistemului de sănătate este posibilă prin intervenții timpurii care să prevină exacerbările și complicațiile. Un diagnostic precoce, evaluarea corectă a severității și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a identifica pacienții care necesită o abordare terapeutică adaptată, contribuind astfel la controlul bolii.
Ghidurile internaționale oferă recomandări clare pentru gestionarea astmului sever, incluzând diagnosticul timpuriu, utilizarea de algoritmi și criterii bine definite, precum și personalizarea tratamentului. În România, terapiile moderne disponibile pot fi integrate în această abordare, adaptându-se nevoilor individuale ale pacienților. Identificarea persoanelor din grupuri de risc, utilizarea mai frecventă a spirometriei și monitorizarea continuă sunt cruciale pentru prevenirea agravării bolii. Implicarea medicilor de familie în depistarea timpurie și îndrumarea către specialiști poate facilita un parcurs mai rapid către diagnosticare și management adecvat.
Respectarea indicațiilor medicului și administrarea corectă a tratamentului sunt esențiale pentru menținerea controlului asupra bolii și prevenirea exacerbărilor. Atunci când tratamentul devine ineficient, este important să se reevalueze planul terapeutic împreună cu medicul specialist.
Surse:
- https://goldcopd.org/digital-gold-report/
- Rehman A, et al. J Pak Med Assoc 2018;68:1823–1827;
- Nunes C, et al. Asthma Res Pract 2017;3:1;
- Global Initiative for Asthma 2024
- Calhoun W, et al. J. Allergy Clin Immunol. 2015;136(4):1125-1127.e4
- Global Initiative for Asthma. 2020. Appendix. https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf. Accesat pe 8 octombrie 2021
- Graham LM, et al. Curr Med Res Opin. 2015:31(4):825-835
Articol susținut de AstraZeneca
Sursa articol: https://hotnews.ro/bolile-respiratorii-cronice-in-romania-de-la-tratarea-complicatiilor-la-prevenirea-lor-2364735
Sursa foto: Inquam Photos
