Partidul Popular European (PPE) a început deja să își contureze strategia pentru alegerile europarlamentare din 2029. Scopul este de a recâștiga voturile celor atrași de formațiunile de extremă dreaptă, însă membrii partidului au opinii diferite cu privire la modul în care ar trebui să procedeze. O întrebare esențială este dacă PPE ar trebui să colaboreze cu aceste partide și până la ce punct ar trebui să se alinieze cu pozițiile lor.
Conform unei analize realizate de Politico, care se bazează pe interviuri și documente interne, românii din PPE sunt împotriva oricărei colaborări cu extrema dreaptă. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al partidului și propus pentru funcția de prim-ministru al României, a subliniat că aceasta va reprezenta provocarea principală în politica următorilor ani.
„Principala polarizare de pe continent, în multe alegeri naționale și, cu siguranță, la alegerile europene din 2029, va fi între populiștii antieuropeni și partidele PPE”, a declarat Mureșan.
Președintele PPE, Manfred Weber, a inițiat recent un grup de lucru intern denumit „Win2029”, care va avea rolul de a crea un program electoral atractiv pentru a concura cu extremele drepte.
Un grup de lucru pentru alegerile din 2029
Aceste pregătiri au început neobișnuit de devreme, având în vedere că Parlamentul European nu a ajuns nici măcar la jumătatea actualului mandat. Grupul este coordonat de eurodeputatul spaniol Esteban González Pons, iar primele întâlniri sunt programate pentru octombrie, în Sicilia, continuând până la congresul PPE din primăvara anului viitor.
Purtătorul de cuvânt al grupului PPE, Pedro López de Pablo, afirmă că orice altceva în afară de „luptele” cu extrema dreaptă este considerat de importanță secundară. „Pentru că nu suntem la guvernare, putem promite orice. Trebuie să ne întrebăm ce alternative putem oferi în fața unei retorici atât de puternice”, a spus el.
În interiorul partidului, se dezbate cât de mult ar trebui să se apropie PPE de alegătorii extremei drepte fără a-și compromite identitatea de centru-dreapta.
„Aceasta este dilema istorică, din punct de vedere politic, pe care PPE trebuie să o tranșeze. Trebuie să fie clar și sincer cu alegătorii: suntem un partid de centru-dreapta sau suntem încă un partid de dreapta?”, a afirmat eurodeputata finlandeză Sirpa Pietikäinen.
Românii și polonezii resping apropierea de extrema dreaptă
Experiențele politice ale partidelor din PPE variază de la o țară la alta. În anumite state, conservatorii au format guverne alături de formațiuni de extremă dreaptă, în timp ce în altele, acestea sunt văzute ca principalii adversari.
Românii și polonezii se opun categoric colaborării cu extrema dreaptă, în timp ce conservatorii din Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Țările de Jos au avut parteneriate cu astfel de partide. În Germania, însă, unii politicieni încep să îndoctrineze refuzul de a colabora cu Alternativa pentru Germania (AfD) în urma succeselor electorale ale acestei formațiuni. Majoritatea membrilor germani ai PPE de la Bruxelles rămân totuși împotriva colaborării.
„Această discuție a existat dintotdeauna în partid: dacă ar trebui să punem pe primul loc conținutul politicilor sau poziționarea de centru”, a declarat Mika Aaltola, șeful delegației finlandeze din PPE.
Documentele interne analizate de Politico arată că PPE a încercat, în ultimele șase luni, să își mențină distanța față de extrema dreaptă în Parlamentul European. Eurodeputaților li s-a solicitat în mod repetat să respingă inițiativele grupului Patrioților, dar să susțină propuneri similare din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), pe care PPE îi consideră parteneri acceptabili. ECR include partidul condus de premierul italian Giorgia Meloni.
PPE l-a exclus pe eurodeputatul sloven Branko Grims după ce a participat la un eveniment organizat de AfD. Cu toate acestea, în anumite voturi, membri ai partidului s-au alăturat extremei drepte.
Un exemplu este un dosar legat de bugetul pe termen lung al UE, unde o majoritate de dreapta a votat pentru eliminarea criteriilor de mediu și a celor referitoare la egalitatea de gen. Deși liderii PPE promiteau să se alăture partidelor de centru, nu au reușit să convingă toți eurodeputații să respecte această linie.
La ultima sesiune plenară, PPE a discutat și despre adoptarea unei rezoluții referitoare la criza migrației din Ceuta, teritoriu spaniol, după ce negocierile cu Socialiștii și Democrații au eșuat. Conform unor note interne, strategia era ca Patrioții să se simtă „incluși”: PPE urma să susțină un amendament prezentat de ei. Această idee a fost propusă de delegația spaniolă, care dorea un succes politic în Madrid, și a fost sprijinită de conducerea grupului.
Cât de mult se schimbă PPE pe tema migrației
După alegerile europene din 2024, Weber a declarat că își propune să schimbe discursul PPE pentru a recâștiga voturile celor atrași de populiștii de extremă dreaptă. Propunerea include politici mai dure în privința migrației, o sporire a deportărilor și retragerea unor reglementări de mediu.
Deși UE a implementat proceduri mai rapide pentru azil și controale la frontieră, PPE continuă să solicite măsuri și mai drastice.
La o reuniune din iunie, partidul a cerut investiții suplimentare pentru Frontex, agenția europeană responsabilă cu protecția frontierelor, și proceduri mai simple pentru returnarea migranților la granițele externe ale UE. De asemenea, s-a decis ca termenul „migrație neregulamentară” să fie înlocuit în întregul text cu „migrație ilegală”, o formulare asociată mai frecvent cu extrema dreaptă, conform procesului-verbal citat de Politico.
Aceste schimbări generează rezerve în partid. La aceeași reuniune, Mairead McGuinness, vicepreședintă a PPE și fost comisar european, a avertizat colegii să nu confunde credința religioasă cu extremismul politic în cadrul unei dezbateri despre islamul politic, cerând un angajament clar față de libertatea religioasă.
Eurodeputatul german Dennis Radtke a declarat că ascensiunea extremei drepte nu poate fi explicată doar prin migrație.
„Desigur că trebuie să ne asigurăm securitatea frontierelor, nu există îndoială în această privință. Dar am îndoieli că succesul extremei drepte în Europa poate fi legat doar de problema migrației. Numărul solicitanților de azil scade, dar extrema dreaptă continuă să crească, pentru că multe probleme sociale nu sunt rezolvate sau nici măcar abordate”, a afirmat el.
Dispute despre drepturile sociale și politicile de mediu
Tensiunile din cadrul PPE nu se limitează doar la migrație. În timp ce conducerea pune accent pe competitivitate și reducerea reglementărilor, unii membri tem că drepturile sociale și cele ale lucrătorilor sunt neglijate.
În februarie, organizațiile partidului care reprezintă lucrătorii, seniorii și femeile au propus o rezoluție pentru întărirea protecției sociale, dezvoltarea competențelor și sprijinirea angajării tinerilor. Delegați din Austria, Finlanda, Germania și Suedia s-au opus acestei inițiative, susținând că accentul pe justiția socială transmite un mesaj eronat în raport cu prioritățile PPE privind competitivitatea și productivitatea. Votul a fost amânat, iar rezoluția nu a fost inclusă pe ordinea de zi a reuniunii următoare.
„Dacă nu suntem dispuși să obținem rezultate în privința drepturilor lucrătorilor și a problemelor sociale, atunci nu putem pretinde că suntem ultimul partid popular al Europei”, a spus Radtke.
De asemenea, pozițiile privind egalitatea de gen și drepturile reproductive generează controverse. Potrivit eurodeputatei Sirpa Pietikäinen, PPE a susținut în mod tradițional drepturile sexuale și reproductive, permițând delegațiilor naționale să voteze liber în privința avortului. În prezent, consensul este din ce în ce mai greu de obținut, iar votul liber este permis pe mai multe teme, inclusiv asupra modului în care cheltuielile publice afectează femeile și bărbații.
La ultima sesiune plenară, un raport despre inegalitățile dintre femei și bărbați în domeniul sănătății a generat discuții aprinse în grup. Eurodeputații din Irlanda, Polonia și Luxemburg au solicitat sprijinul, în timp ce colegii din Spania l-au considerat „absurd”, iar cei din Croația au numit „ideologia de gen” din text drept „radicală” și „extremă”.
Dispute există și în ceea ce privește normele de mediu. Eurodeputații din PPE au opinii diferite cu privire la cât de mult ar trebui relaxate regulile privind eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și restricțiile asupra emisiilor industriale.
Toate aceste controverse vor influența elaborarea programului pentru 2029. PPE trebuie să decidă dacă își va înăspri pozițiile pentru a recâștiga voturi de la extrema dreaptă sau dacă va opta pentru a-și păstra linia de centru, riscând în ambele cazuri să adâncească diviziunile dintre partidele sale naționale.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/conservatorii-europeni-isi-fac-planul-pentru-2029-cum-incearca-sa-recastige-alegatorii-extremei-drepte
Sursa foto: Inquam Photos
