Un fost lider antidrog și directorul unei organizații care sprijină persoanele dependente au păreri complet diferite privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum personal. Totuși, amândoi sunt de acord că statul român a eșuat în prevenirea consumului și în furnizarea ajutoarelor necesare celor în nevoie.
„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au făcut de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește zilnic mesaje de la familii care nu mai știu unde să caute ajutor, în timp ce unii consumatori așteaptă să fie acceptați în tratament.
Cei doi au discutat pentru SpotMedia.ro despre proiectul care sugerează înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea de droguri destinate consumului personal. Ursan susține modificarea, subliniind că un dosar penal poate afecta viitorul tinerilor, în timp ce Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea încuraja consumul și ar complica descoperirea traficanților.
În afara acestei controverse, rămân familiile care caută sprijin, tinerii care intră în vizorul poliției și persoanele dependente care nu reușesc să primească tratament la timp.
Ce ar schimba noua lege
Proiectul legislativ B544/2026, înregistrat la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial printre inițiatori, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.
Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea drogurilor pentru consum personal este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru drogurile de risc, iar pentru cele de mare risc, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Proiectul propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500-3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.
Deținerea de droguri pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul va continua să fie considerat infracțiune. Proiectul include și evaluarea persoanelor depistate cu droguri pentru consum personal, măsură ce ar fi obligatorie în cazul minorilor, precum și posibilitatea amenajării unor spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată.
Fondurile obținute din amenzi ar urma să fie folosite pentru prevenție și asistență.
Argumentele pro și contra dezincriminării
Susținători ai proiectului sau ai dezincriminării
- Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – afirmă că dosarele penale pentru deținerea de droguri pentru consum personal sunt disproporționate, afectează viitorul tinerilor și nu rezolvă problema dependenței. Ei propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și utilizarea resurselor pentru combaterea traficului, prevenție și tratament.
- Organizații care lucrează cu persoane afectate de consumul de droguri – susțin diminuarea sancțiunilor aplicate consumatorilor și dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament și sprijin. Aceste organizații promovează o abordare medicală și socială a consumului de droguri.
Opozanți sau cei care au rezerve
- Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna combaterea traficului de droguri. DIICOT critică absența unor cantități-limită care să permită diferențierea între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
- Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de modificarea legislației.
- Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor mesajul că drogurile sunt mai puțin periculoase și ar putea contribui la normalizarea consumului.
Dosarul penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?
Marian Ursan este de părere că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul și în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, spune directorul Carusel.
El aduce în discuție tineri și studenți depistați cu droguri la festivaluri, care se confruntă cu urmări serioase. „S-au ales cu dosare penale, n-au făcut pușcărie, dar e suficient să aibă un dosar penal încât viitorul unei persoane tinere să fie pus sub semnul întrebării”, afirmă Ursan.
Cătălin Țone recunoaște că experiența poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru minunat, este o problemă, poate să fie un șoc pentru un tânăr”, subliniază fostul șef antidrog.
Totuși, el afirmă că în unele cazuri intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au descoperit consumul, iar adolescentul a ajuns la evaluare și tratament. „Nu zic că este benefic, dar atunci părintele a aflat de fapt că adolescentul consuma, atunci adolescentul s-a supus unei forme de evaluare și tratament și adolescentul a fost salvat. Nu sunt puține cazuri”, explică Țone.
Fostul polițist adaugă că, în general, dosarele pentru deținere în vederea consumului personal se finalizează fără închisoare și că nu au existat condamnări cu executare exclusiv pentru această infracțiune în ultimii 15 ani.
În expunerea de motive a proiectului sunt prezentate 520 de condamnări definitive în baza articolului 4 din Legea 143/2000 în 2025, față de 78 în 2016. Din cele 520, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu detaliază câte condamnări au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.
Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?
Una dintre principalele obiecții ale lui Cătălin Țone se referă la impactul asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că, atunci când o persoană este cercetată penal pentru deținere în vederea consumului personal, procurorul caută să afle sursa substanțelor. „În marea majoritate a cazurilor, ei spun de unde au cumpărat și indică dealerul și se poate merge mai departe”, afirmă Țone.
În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar limita aceste oportunități de investigare. De asemenea, traficanții ar putea profita de modificarea legislativă, susținând că drogurile găsite asupra lor sunt destinate consumului personal.
Proiectul nu definește o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat pentru consum personal. Distincția între consum și trafic ar depinde în continuare de dovezile prezentate.
O obiecție similară a fost formulată și de Parchetul General, care a exprimat un punct de vedere negativ asupra inițiativei.
Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?
Cătălin Țone consideră că eliminarea pedepselor penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și incriminarea contravențională înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de încurajare a consumului”, afirmă el.
Marian Ursan are o viziune diferită. El crede că schimbarea abordării punitive poate ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile respective, dar subliniază că reforma legislativă trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu e de ajuns să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.
Cercetările internaționale nu arată o legătură directă între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a constatat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, aceste studii s-au concentrat în principal asupra canabisului, în special în Statele Unite, așa că rezultatele nu pot prezice efectele proiectului din România.
Ce arată datele despre consumul de droguri în România
Conform studiului național privind consumul de droguri în populația generală, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.
Pe de altă parte, procentul celor care au afirmat că au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5%, în aceeași perioadă.
În cazul canabisului, procentul celor care au consumat cel puțin o dată în viață a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile, de la 1,8% la 1,5%.
Pentru adolescenți, studiul european ESPAD 2024 arată
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti
Sursa foto: https://kaboompics.com/ / Pexels


