Politici economice și fiscale
În acest an, administrația Trump a implementat o serie de politici economice și fiscale care au avut un impact considerabil, dar care au rămas în mare parte necunoscute pentru publicul larg. Acestea includ măsuri de diminuare a impozitelor pentru micile și mijlociile întreprinderi, destinate să stimuleze creșterea economică și să încurajeze investițiile interne. De asemenea, a fost introdus un pachet de stimulente fiscale pentru industriile afectate de pandemia de COVID-19, având scopul de a sprijini redresarea economică și de a proteja locurile de muncă.
Administrația a continuat să promoveze dereglementarea în diverse domenii economice, susținând că micșorarea birocrației va facilita activitatea antreprenorială și va contribui la îmbunătățirea competitivității pe plan internațional. În acest sens, au fost revizuite numeroase reglementări considerate obstacole în calea dezvoltării economice, cu un accent special pe sectorul energetic și infrastructură.
De asemenea, s-au înregistrat eforturi considerabile în renegocierea acordurilor comerciale internaționale, pentru a obține condiții mai favorabile pentru economia americană. Acordurile comerciale cu națiuni precum China și Mexic au fost reevaluate, administrația punând un accent puternic pe protejarea intereselor producătorilor americani și pe reducerea deficitului comercial.
În același timp, administrația a propus măsuri menite să îmbunătățească eficiența colectării impozitelor și să combată evaziunea fiscală. Aceste inițiative au inclus utilizarea tehnologiilor avansate pentru a identifica tranzacțiile suspecte și pentru a asigura conformitatea fiscală în rândul marilor companii și persoanelor cu venituri mari. De asemenea, au fost lansate campanii de informare pentru contribuabili cu privire la importanța respectării obligațiilor fiscale.
Inițiative în domeniul sănătății
În domeniul sănătății, administrația Trump a lansat o serie de inițiative care au avut o mediatizare limitată. Una dintre aceste inițiative a fost un program destinat reducerii costurilor medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. Administrația a colaborat cu diverse companii farmaceutice pentru a negocia prețuri mai reduse, având ca obiectiv diminuarea poverii financiare asupra pacienților și îmbunătățirea accesibilității la medicamente esențiale.
Un alt demers important a fost extinderea serviciilor de telemedicină, care a devenit o prioritate în contextul pandemiei de COVID-19. Prin revizuirea reglementărilor existente, s-a facilitat accesul pacienților la consultații medicale la distanță, contribuind astfel la decongestionarea unităților medicale și la protejarea pacienților vulnerabili de expunerea la virus. Această măsură a fost bine primită de comunitățile rurale și persoanele cu mobilitate redusă, care au beneficiat de servicii medicale fără a fi nevoite să călătorească.
De asemenea, administrația a pus un accent special pe combaterea crizei opioidelor, o problemă gravă de sănătate publică în Statele Unite. Au fost alocate fonduri suplimentare pentru programe de prevenire și tratament, iar agențiile federale au primit directive clare pentru a intensifica reglementarea și controlul prescrierii și distribuției de opioide. Aceste eforturi au inclus campanii de conștientizare a populației cu privire la riscurile consumului de opioide.
În plus, s-au realizat progrese în direcția construirea unei infrastructuri mai reziliente pentru sănătatea publică, inclusiv investiții în laboratoare de cercetare și facilități de producție pentru vaccinuri și echipamente medicale. Aceste măsuri au fost concepute pentru a spori capacitatea de reacție a sistemului de sănătate în fața crizelor sanitare și pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă.
Decizii de politică externă
În domeniul politicii externe, administrația Trump a luat o serie de decizii care au trecut în mare parte neobservate de publicul general. Una dintre aceste decizii a fost consolidarea relațiilor diplomatice cu țările din regiunea Asia-Pacific, în special Vietnam și Indonezia, în încercarea de a contrabalansa influența tot mai mare a Chinei în zonă. Administrația a căutat să întărească alianțele strategice și să promoveze parteneriate economice mai strânse, oferind suport pentru dezvoltarea infrastructurii și investiții în sectoare tehnologice.
De asemenea, administrația a continuat să susțină procesul de pace în Orientul Mijlociu, promovând acorduri de normalizare între Israel și mai multe state arabe, cum ar fi Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Aceste acorduri, denumite Acordurile Abraham, au fost considerate un pas semnificativ spre stabilitatea regională și au deschis noi oportunități economice și de cooperare în domenii precum turismul și securitatea.
Un alt aspect important a fost revizuirea implicării Statelor Unite în organizațiile internaționale, punând accent pe eficiența și relevanța acestora pentru interesele naționale americane. Administrația a redus finanțarea pentru anumite agenții ale ONU, invocând necesitatea reformelor și unei transparențe mai mari în utilizarea fondurilor. De asemenea, s-a pus un accent semnificativ pe promovarea suveranității și a independenței decizionale a Statelor Unite în aceste forumuri internaționale.
În ceea ce privește relațiile cu Europa, administrația a adoptat o abordare duală, menținând presiunea asupra aliaților NATO pentru a-și crește cheltuielile de apărare, în același timp căutând să îmbunătățească cooperarea în domeniul securității cibernetice și contracarării amenințărilor emergente. De asemenea, au fost demarate negocieri pentru noi acorduri comerciale bilaterale, în încercarea de a diminua barierele tarifare și de a stimula schimburile comerciale.
Acțiuni privind schimbările climatice
Administrația Trump a efectuat o serie de acțiuni legate de schimbările climatice, care au fost aproape neobservate. Printre acestea se numără relaxarea reglementărilor pentru emisiile de carbon ale centralelor electrice, având scopul declarat de a sprijini industria cărbunelui și de a proteja locurile de muncă în comunitățile care depind de minerit. Deși această măsură a fost criticată de activiștii de mediu, administrația a susținut că flexibilizarea reglementărilor va permite o tranziție mai lină către surse de energie mai curate.
De asemenea, s-a pus un accent mai mare pe dezvoltarea resurselor energetice interne, inclusiv petrol și gaze naturale, prin deschiderea unor noi terenuri federale pentru foraj și explorare. Aceste acțiuni au fost promovate sub sloganul independenței energetice și al securității naționale, permițând Statelor Unite să își reducă dependența de importurile de energie.
În același timp, administrația a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, argumentând că termenii acordului dezavantajează economia americană și că fiecare națiune ar trebui să aibă libertatea de a-și stabili propriile politici de mediu. Această decizie a fost foarte controversată la nivel internațional, dar a fost susținută de cei care consideră că economia ar trebui să aibă prioritate.
Totuși, administrația a continuat să investească în tehnologii de energie curată, precum captarea și stocarea carbonului, și a sprijinit cercetarea și dezvoltarea în domeniul energiei nucleare avansate. Aceste inițiative au fost menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică și protecția mediului, promovând inovația ca soluție pentru provocările climatice.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
