Unii supraviețuitori ai atacului Hamas din 7 octombrie 2023 din Israel consideră că prim-ministrul Benjamin Netanyahu ar fi trebuit să își asume responsabilitatea pentru eșec și să demisioneze deja. Alegerile programate pentru marți ar putea reprezenta o evaluare tardivă a celei mai sângeroase zile din istoria țării.
Oportunitate de schimbare
Mulți dintre cei care se opun lui Netanyahu văd alegerile parlamentare ca o ocazie de a trasa o concluzie mult așteptată în legătură cu cel mai grav incident de securitate din ultimele generații, conform Reuters. Atacurile Hamas din octombrie 2023 au provocat moartea a 1.200 de persoane, iar aproximativ 250 de oameni au fost luați ostatici în Gaza.
Reacția Israelului a fost o ofensivă devastatoare în Gaza, soldată cu peste 74.000 de decese, conform estimărilor autorităților palestiniene, cifre acceptate de ONU. Netanyahu a negat responsabilitatea pentru breșa de securitate din 7 octombrie și s-a opus cererilor de anchetă independentă, susținând că războaiele împotriva Hamas din Gaza, precum și cele împotriva aliaților din Liban și Iran, vor conduce la un Orient Mijlociu mai stabil, deși există multe îndoieli în acest sens.
Popularitatea partidului Likud, condus de Netanyahu, a scăzut constant în sondajele de opinie din ultimele luni. Chiar dacă prim-ministrul cu cea mai lungă durată de mandat în Israel ar putea pierde majoritatea, există posibilitatea ca el să evite un verdict decisiv din partea adversarilor săi.
Alianța rivală, formată din partide de dreapta, stânga și centru, care își propune să-l înlăture pe Netanyahu, nu are o cale clară pentru a ajunge la putere, ceea ce sugerează o posibilă continuare a impasului politic, cu Netanyahu la conducerea unui guvern interimar.
Competiție electorală complexă
În Israel, alegătorii votează pentru liste de partid, nu pentru candidați individuali, ceea ce generează o competiție acerbă într-o societate divizată pe baza naționalității, religiei și ideologiei, potrivit CNN. La fiecare ciclu electoral, se înregistrează zeci de liste, dar doar cele care depășesc pragul electoral de 3,25% obțin locuri în Knesset, parlamentul israelian cu 120 de locuri.
Sondajele de opinie indică faptul că între 11 și 13 partide din cele 36 înregistrate vor reuși să treacă de acest prag. Cele două partide principale sunt Likud, condus de Netanyahu, și Yashar, un nou partid de centru condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major, care s-a impus ca principalul rival al prim-ministrului. Eisenkot, care a suferit pierderi personale în conflictul din Gaza, se prezintă ca un outsider politic, având o imagine de soldat și susținând o politică de securitate fermă, contrastând cu cariera îndelungată și scandalurile de corupție care îl urmăresc pe Netanyahu.
Conform celor mai recente sondaje, Eisenkot conduce cu 23 de locuri, în timp ce Likud ar obține 21, deși alte instituții de sondare oferă rezultate variate.
Provocări și incertitudini
Chiar dacă un partid câștigă cele mai multe voturi, nu este suficient pentru a forma un guvern; este necesară obținerea a 61 de locuri, o majoritate pe care niciun partid nu a reușit să o câștige singur. De obicei, noaptea alegerilor nu hotărăște nimic concret, adevărata luptă desfășurându-se în negocierile de coaliție care pot dura zile, săptămâni sau chiar luni.
Se estimează că blocul lui Netanyahu, compus din Likud și partide de extremă dreapta, va obține între 49 și 55 de locuri, insuficient pentru a atinge majoritatea necesară. Opoziția, deși pare puternică pe hârtie, este foarte fragmentată, iar liderii săi nu au exclus posibilitatea ca un guvern alternativ să aibă nevoie de sprijinul partidelor arabe, care au fost excluse din discuții de către mai mulți lideri ai opoziției.
Într-un context în care nicio parte nu deține o majoritate clară, este plauzibil să ne așteptăm la un impas, un guvern de minoritate, o coaliție sau chiar la noi alegeri.
Factori determinanți ai alegerilor
Impactul alegerilor va depinde de mai multe aspecte, cum ar fi care dintre partidele mici vor reuși să depășească pragul electoral de 3,25% și câte voturi vor obține partidele care nu îl ating. Rata de participare la vot este crucială, deoarece câteva mii de voturi pot determina soarta unui partid.
Participarea alegătorilor arabi ar putea fi decisivă, având în vedere că aceștia constituie aproximativ 20% din populația Israelului și au votat, în general, la rate mai scăzute decât media națională. Sondajele sugerează că, de această dată, rata de participare ar putea depăși 60%, ceea ce ar îngreuna supraviețuirea partidelor mici.
Coaliția lui Netanyahu include mai multe partide mici care se află în pericol, inclusiv „Sionismul Religios” al lui Smotrich. Un alt partid mic, care îmbină o agendă legată de rezerviști cu una economică, se află aproape de pragul electoral.
Un alt aspect important este votul israelienilor din străinătate, care nu este permis în general, cu excepția personalului diplomatic. Estimările arată că peste 11% din cei 7,3 milioane de alegători cu drept de vot trăiesc în afara Israelului, iar mii dintre aceștia intenționează să vină în țară pentru a vota.
„Doi pași la dreapta”
După atacul din 7 octombrie, kibbutzul Be’eri, una dintre țintele Hamas, a fost plin de soldați israelieni care patrulau printre casele distruse. Acum, kibbutzul este din nou funcțional, iar lucrările de construcție a unor locuințe noi sunt în plină desfășurare. Majoritatea membrilor comunității, care au locuit temporar în alt kibbutz, se așteaptă să se întoarcă până în vară.
Be’eri, fondat în 1946 și având acum aproximativ 1.000 de locuitori, reflectă valorile socialiste care au influențat politica Israelului în primele sale decenii. La ultimele alegeri, majoritatea voturilor au mers către partidele de centru-stânga, cu doar 4% dintre locuitori votând pentru partidele naționalist-religioase ale lui Netanyahu.
Localnicii au început să conteste convingerea că pot trăi în pace alături de palestinieni. „Toată lumea din Be’eri a făcut doi pași spre dreapta. Dar cred că majoritatea dintre noi vom continua să sprijinim opoziția, partidele care doresc să schimbe acest guvern”, a declarat Gal Cohen, un localnic.
Miri Gad Messika, o locuitoare de 48 de ani din Be’eri, nu a decis încă cum va vota, dar a exclus varianta de a-l vota pe Netanyahu. „A eșuat ca lider de atâtea ori. Și n-ar mai trebui să fie în politică”, a afirmat ea. „Caut un lider. Din păcate, mi-e greu să văd vreun lider în Israel în acest moment”, a adăugat ea.
„Vreau să fiu optimistă”, a spus ea, „și nu pot decât să sper la o schimbare în bine.”
„Nu văd niciun motiv legitim pentru care acest guvern să candideze din nou la alegeri”
În ultimii trei ani, opoziția față de guvernul lui Netanyahu s-a concentrat pe familiile ostaticilor din Gaza, care acuză guvernul de neglijență în asigurarea eliberării acestora. Un spațiu public din Tel Aviv a devenit cunoscut sub numele de „Piața Ostaticilor”, unde s-au desfășurat mitinguri constante.
„Nu văd niciun motiv legitim pentru care acest guvern să candideze din nou la alegeri”, a declarat Ofri Bibas, care a pierdut doi nepoți în captivitate. Ea a subliniat importanța ca fiecare israelian să-și amintească de 7 octombrie și să fie conștient de responsabilitatea celor care nu și-au asumat vina.
„Mergeți la vot”, a îndemnat Alony mulțimea. „În trei zile putem începe să scriem un nou capitol pentru copiii noștri. Unul în care adevărul este mai puternic decât frica, responsabilitatea mai puternică decât neglijența și speranța mai puternică decât durerea.”
Danielle Alony, supraviețuitoare a răpirii, a fost una dintre vorbitorii de la miting.
Sursa articol: https://hotnews.ro/dupa-trei-ani-netanyahu-se-confrunta-maine-cu-judecata-alegatorilor-pentru-atacurile-din-7-octombrie-sondajele-nu-ii-sunt-favorabile-2386847
Sursa foto: Speaker of the house Boehner / Wikimedia Commons / Public domain


