În ciuda intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii esențiale și a fabricilor de armament din Europa, statele NATO se arată reticente în a adopta măsuri drastice care ar putea provoca o reacție din partea Kremlinului.
Conform informațiilor furnizate de trei diplomați din cadrul NATO și o sursă familiarizată cu situația, capitalele europene analizează opțiuni precum inițierea unei discuții despre posibilitatea ca un atac hibrid să activeze clauza de apărare colectivă din Articolul 5 al NATO, o comunicare mai unitară ca reacție la incidente și intensificarea măsurilor de protecție a infrastructurii critice, conform unui raport al Politico.
Până în prezent, Europa se abține de la acțiuni radicale, parțial din cauza temerilor că acestea ar putea agrava situația și ar putea duce la un conflict deschis cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a afirmat secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico. „Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Creșterea numărului de acte de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni care rămân sub pragul unui război convențional generează îngrijorări tot mai mari. Recent, o dronă rusească a atacat un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce oficiali occidentali de rang înalt se aflau în zonă, iar autoritățile bulgare au demarat anchete pentru a investiga două explozii în depozitele de armament din țară.
„Presiunea crește în urma evenimentelor de la granița Poloniei”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. Totuși, strategia actuală este „să ne păstrăm calmul și să mergem mai departe și… să continuăm sprijinul pentru Ucraina”.
Incidentele cele mai grave asociate Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum. În același timp, oficialii europeni se preocupă tot mai mult de posibilitatea unui atac reușit, care ar putea provoca victime și reacții politice și publice semnificative.
„Serviciile secrete și-au făcut bine treaba” până acum, a afirmat un oficial european din domeniul apărării. „Dar am avut noroc — nu au existat incidente majore… dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți considerabil.”
Parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann a subliniat că NATO trebuie să fie mai hotărâtă, afirmând: „Suntem prea timizi — cu siguranță. Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei dezbateri
Dentro de NATO, aliații nu au stabilit încă planuri oficiale pentru a aborda sporirea incidentelor, au declarat doi diplomați. Opțiuni mai controversate, cum ar fi operațiunile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt de obicei gestionate de agențiile naționale de informații.
În discuții informale, unii membri ai NATO discută despre posibilitatea de a lansa o dezbatere privind impactul unei serii de atacuri sub pragul războiului convențional asupra activării Articolului 5, conform celor trei diplomați menționați.
Stabilirea limitei care ar declanșa această clauză ar transmite un mesaj clar Rusiei și ar demonstra unitatea NATO împotriva acestor atacuri, au subliniat doi dintre diplomați, recunoscând totodată că nu s-a ajuns la un consens în această privință.
Un înalt oficial european în domeniul apărării a afirmat că deschiderea unei astfel de discuții ar fi „utilă”, dar că ar trebui să fie însoțită de o „voință politică” clară de a recurge la un răspuns militar, pentru a evita diluarea clauzei de apărare colectivă.
Oscilațiile repetate ale președintelui american Donald Trump cu privire la NATO și, în special, la apărarea colectivă fac ca această discuție să fie și mai delicată.
„Am luat în considerare solicitarea activării Articolului 5”, a declarat un diplomat din Europa de Est. „Dar nu vrem să escaladăm situația, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece i-ar putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute.”
Țările discută despre cum ar putea să atribuie oficial Kremlinului atacurile, au adăugat cei trei diplomați. De asemenea, aliații ar putea fi rugați să clarifice cheltuielile pentru pregătirea civilă și protecția infrastructurii, cum ar fi spitalele, ca parte a angajamentului lor de a aloca 1,5% din PIB pentru apărarea civilă până în 2035, au menționat diplomații. Până în prezent, ceea ce poate fi contabilizat în atingerea acestei ținte a rămas în mare parte nedefinit.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a sugerat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru anumite atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
„Putin… exploatează în mod clar procesele decizionale îndelungate și inerția instituțională dintre NATO și UE”, a spus ea. Dacă un incident grav de sabotaj atribuit Rusiei nu ar fi urmat de un răspuns clar din partea NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a adăugat ea.
Rutte a respins aceste temeri, afirmând că „nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă” într-un asemenea scenariu, refuzând în același timp să ofere detalii despre posibilele noi opțiuni.
UE nu este unită
Uniunea Europeană discută, de asemenea, despre măsuri suplimentare, dar până acum există puține dovezi că ar pregăti un răspuns imediat.
Apărarea și securitatea sunt așteptate să fie teme centrale în discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevăzut pentru această săptămână. Potrivit a doi oficiali ai UE, discursul va pune accent pe amenințările hibride și pe mult așteptata strategie de securitate a blocului comunitar, care se va prezenta în următoarele săptămâni.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, lucrează, de asemenea, la noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, însă acestea au fost propuse înainte de incidentele recente.
Parlamentul European intenționează să adopte în această săptămână o rezoluție fără caracter obligatoriu, inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care folosește un limbaj neobișnuit de dur și identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Este așteptat și un alt raport care solicită întărirea capacităților agențiilor UE de a răspunde la activitățile hibride.
Cu toate acestea, un semn că Europa nu este încă unită în fața unui răspuns mai ferm se observă în faptul că capitalele UE nu au reușit să prelungească luni sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care vizează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a subliniat că Bruxellesul trebuie să acționeze rapid, propunând închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, să sprijine Ucraina în dublarea capacității de producție de drone și chiar să ia în considerare atacuri cibernetice pentru întreruperea alimentării cu energie electrică în Rusia.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice acțiune de represalii”, a declarat el. „Trebuie să încetăm cu non-măsurile, pentru că acestea nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze situația.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: Inquam Photos
