Considerată o perioadă bună de timp o boală a copilăriei, varicela sau vărsatul de vânt este întâlnită din ce în ce mai des și la adolescenți și adulți. Chiar și la vârstnici. Se transmite foarte ușor. Are complicații frecvente, simptome care provoacă disconfort pronunțat și vindecare destul de dificilă. Cât ține și cum se vindecă mai eficient varicela? Cu ce fel de tratamente? De ce e important consultul medical și diagnosticarea corectă? Răspunsurile la toate aceste întrebări le vei afla în articolul de astăzi.
O bubiță aparent banală, apărută pe trunchi, abdomen, pe gât nu îți va da de bănuit nimic la început. Dar când sunt din ce în ce mai multe, te mănâncă și te simți tot mai rău, mai intervine și febra, deja știi că te-ai îmbolnăvit.
Dar ce boală este cea care provoacă toate aceste simptome atipice? În cele mai multe cazuri e varicela, banalul vărsat de vânt. Spre deosebire de alte boli infecțioase, varicela are un grad de contagiozitate foarte mare. Chiar și persoanele vaccinate pot face uneori boala, însă într-o formă mult mai ușoară. Iar recuperarea depinde foarte mult de conduita și de igiena pacientului în timpul apariției simptomelor.
Varicela (vărsatul de vânt). De ce apare și la ce simptome să fii atent?
Varicela este o afecțiune infecțioasă, foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. O recunoști ușor prin prezența febrei și erupției cutanate sub formă de vezicule pline cu lichid. Dar și prin mâncărimile severe, crustele specifice. După ce trece episodul de varicelă, virusul nu dispare complet. El rămâne latent în ganglionii nervoși senzoriali. Și se poate reactiva mai târziu ca zonă zoster.
Varicela se transmite foarte simplu prin inhalare de particule/aerosoli proveniți din lichidul veziculelor (varicelă sau zonă zoster) și din secreții respiratorii aerosolizate. Cum? Prin contact direct cu leziunile și indirect, mai rar, prin obiecte/suprafețe contaminate cu lichid vezicular (jucării/lenjerie).
Incubația varicelei este de 14-16 zile, uneori 10-21 zile, cu o perioadă de contagiozitate cu 1-2 zile înainte să apară erupția și până când toate leziunile au făcut crustă. La persoanele vaccinate care fac varicelă „modificată” (maculo-papulară, fără cruste), pacientul e contagios până când nu mai apar leziuni noi timp de 24 ore.
Varicela afectează predominant copiii, cei cu vârste de 2-8 ani
Dar peste 90% din cazuri apar la persoane cu vârsta sub 15 ani. Chiar și așa, în procentul rămas de sub 10%, boala tinde să fie mult mai severă la adulți.
Factorii de risc pentru varicelă sunt: lipsa imunității (nu ai avut boala și nu ești vaccinat), expunerea apropiată (locuit în aceeași casă / contact apropiat). Risc mai mare de boală moderată-severă sau complicații vor avea sugarii (inclusiv nou-născuții, mai ales dacă mama face varicelă în jurul nașterii), adolescenții și adulții (boală mai severă, pneumonie mai frecventă la adulți), gravidele, care au risc mare de pneumonie severă, cu risc fetal în funcție de trimestru. Și risc neonatal dacă debutul este foarte aproape de naștere.
Imunodeprimații prezintă un risc de diseminare viscerală și complicații severe, alături de persoanele cu boli cronice de piele sau plămân și/sau tratamente specifice. Simptomatologia este una care apare progresiv și e din ce în ce mai gravă.
Înainte de erupție pacientul are febră, stare de rău, cu 1-2 zile înainte, mai ales la adulți. Apoi urmează erupția tipică, pruriginoasă (mâncărime). Și evoluează în „valuri”. Pe aceeași zonă a corpului pot exista leziuni în stadii diferite în același timp.
Evoluția morfologică presupune existența unor macule, după care papule și la final vezicule, care ajung la nivel de cruste. Ele apar în grupuri timp de 3-5 zile, frecvent mai multe pe trunchi. Pacienții deja vaccinați pot face boala în cazuri rare. Dar la ei leziunile pot fi mai puține și mai des maculo-papulare. Uneori fără cruste, de unde și un diagnostic clinic foarte dificil.
Durata varicelei și tratamente eficiente
De la expunere la incubație trec 10-21 de zile, des 14-16 zile. Prodromul (mai ales la adulți) este tipic cu 1-2 zile înainte de erupție (febră, stare generală alterată). Erupția activă durează tipic 4-7 zile, crustificarea 1 săptămână, până când toate veziculele devin cruste.
Căderea crustelor și refacerea pielii apar ca etape distincte. Iar după 1-2 săptămâni crustele cad natural. Primele semne de vindecare sunt apariția crustelor uscate și reducerea numărului de vezicule „proaspete”, fără leziuni noi (la vaccinați, 24 ore fără leziuni noi). Febra și starea generală tind să se amelioreze pe măsură ce erupția intră în faza de crustificare.
Vindecarea completă depinde de vârstă și comorbidități.
Copilul sănătos are episod acut (febră și erupție activă) 4-7 zile, cu crustificare în 1 săptămână și căderea crustelor în 1-2 săptămâni. Adolescenții și adulții au forme mai severe și cu risc mai mare de pneumonie. Durata poate fi similară. Dar recuperarea poate fi mai grea. Iar pragul pentru prescrierea antiviralelor este ceva mai jos.
Pentru imunodeprimați lucrurile sunt și mai complicate, pot avea boală mai severă, diseminare viscerală și pot rămâne contagioși mai mult timp. Tratamentul intravenos ar putea fi necesar. Gravidele și nou-născuții au nevoie neapărat de supraveghere și management atent al bolii.
Afecțiunea în sine nu e foarte periculoasă la copiii sănătoși și e tratată relativ ușor. Dar periculoase sunt complicațiile care pot apărea:
1. Complicații cutanate și ale țesuturilor moi, mai frecvente la copii
Suprainfecții bacteriene ale pielii/țesuturilor moi (impetigo, celulită), infecții cu streptococ de grup A, uneori invazive, fasceită necrozantă, șoc septic. Motivele pentru astfel de manifestări clinice grave: leziunile pruriginoase sunt scărpinate, bariera cutanată se rupe, bacteriile intră mai ușor și crește riscul de infecție severă.
2. Complicații respiratorii
Pneumonie variceloasă (virală primară) sau suprainfecții bacteriene respiratorii, cu risc major la gravide.
3. Complicații neurologice
Encefalită, ataxie cerebeloasă / cerebelită.
4. Complicații hematzologice/hemoragice
Sistemicemanifestări hemoragice, septicemie bacteriană, dezechilibre hidro-electrolitice/deshidratare și, rar, deces. La imunodeprimați există risc de diseminare viscerală, hepatită, encefalită și coagulare intravasculară diseminată. Nu se exclud nici mielita transversă, miocardita sau nefrita.
5. Complicații în sarcină și la nou-născut
Sindrom varicelic congenital, dacă varicela apare în primul sau începutul trimestrului 2 (există un risc mic, dar real, de 0,4–2,0%), cu manifestări clinice și complicații precum cicatrici cutanate, anomalii de membre, creier, ochi, greutate mică la naștere. În caz de varicelă neonatală, dacă erupția maternă apare cu 5 zile înainte până la 2 zile după naștere, nou-născutul este la risc înalt de formă severă.
Diagnosticarea varicelei se va face în cabinetul medicului pediatru, de familie, medicului de boli infecțioase sau dermatologului, în baza aspectului clinic. E nevoie de confirmare cu teste de laborator specifice dacă erupția este atipică (la vaccinați) sau dacă diagnosticul diferențial este relevant, în focare / anchete epidemiologice, la persoane cu risc mare (gravide, imunodeprimați) sau când deciziile terapeutice depind de confirmare.
Suspiciunea e confirmată prin test PCR pentru ADN-ul viral, imunofluorescență directă, cultură virală sau serologie (IgM/IgG).
Când varicela devine o urgență medicală?
Simptomatologia care include febra mai mult de patru zile și foarte mare, peste 39 de grade Celsius constant, leziuni foarte roșii/calde/dureroase sau care elimină puroi, somnolență severă / confuzie, dificultăți la mers (ataxie), gât înțepenit, vărsături frecvente, dificultăți de respirație, tuse severă, durere abdominală severă, erupție cu sângerare sau vânătăi te trimite ca adult la camera de gardă.
Părinții vor fi atenți la copiii cu simptome precum piele roșie, caldă, dureroasă în jurul veziculelor, simptome agravate în timp sau semne de deshidratare.
Se apelează de urgență la medic dacă suspectezi varicelă la nou-născut sau expunere a nou-născutului, ai varicelă și ești mai lipsit de aer decât de obicei, ești gravidă și ai venit în contact cu o persoană deja infectată.
Nu mai aștepți programări sau vizite obișnuite și mergi la urgență când există suspiciune de pneumonie variceloasă (cu dispnee, tuse severă, durere toracică, hipoxie), encefalită / cerebelită (confuzie, somnolență, gât înțepenit, convulsii, instabilitate la mers), infecție bacteriană invazivă a pielii/țesuturilor (durere disproporționată, febră mare, zonă rapid extinsă, stare toxică). Pacientul imunodeprimat cu erupție extensivă, febră persistentă sau semne de afectare viscerală (hepatită, tulburări de coagulare) constituie o urgență medicală.
Tratamentele pentru varicelă la adulți, copii și adolescenți, femei care nu sunt însărcinate și gravide depind de stadiul în care este boala și de comorbiditățile existente. Copiii sănătoși cu varicelă tipică au nevoie doar de tratament simptomatic.
Antiviralele și/sau imunoglobulina se folosesc țintit la cei cu risc crescut sau care prezintă forme severe. Acasă, pacienții cu varicelă trebuie să se hidrateze, să ia paracetamol sau alte medicamente indicate de medic pentru febră și durere, iar pentru prurit se recomandă loțiune cu calamină, creme/geluri răcoritoare, baie călduță/rece, baie cu bicarbonat sau ovăz, plus antihistaminice la nevoie.
De asemenea, este obligatorie tăierea unghiilor și evitarea scărpinatului pentru prevenirea suprainfecțiilor
Se va evita administrarea de aspirină la copii și adolescenți, pentru că este asociată cu sindromul Reye (o afecțiune gravă a ficatului și creierului), precum și administrarea de ibuprofen, care a fost asociat în unele studii cu un risc crescut de infecții bacteriene cutanate severe (ex. cu streptococ grup A).
Cât despre antivirale (cum este aciclovirul), ele se recomandă de regulă persoanelor de peste 12 ani, celor cu boli cronice cutanate sau pulmonare, persoanelor aflate sub tratament cronic cu salicilați sau corticosteroizi, dar și copiilor mai mici cu risc de forme severe. Eficiența este maximă dacă tratamentul este început în primele 24 ore de la debutul erupției.
Tratamentele intravenoase, administrate în spital, le vor primi pacienții imunodeprimați cu varicelă, cei cu boală severă/diseminată (pneumonie, encefalită, trombocitopenie, hepatită severă) și gravidele cu complicații virale severe (pneumonie). Imunoglobulina specifică anti-varicelo-zosteriană (post-expunere) asigură protecție pasivă și este un tip de tratament preventiv/interceptiv eficient.
Este indicată mai ales celor care nu pot face vaccinul și au risc crescut de complicații, putând fi administrată în primele 10 zile după expunere. Antibioticele nu tratează virusul, dar sunt folosite dacă există suprainfecție bacteriană a pielii sau complicații bacteriene sistemice (celulită, septicemie).
Tratamentul complicațiilor se face în spital, cu investigații și suport specific. Izolarea este obligatorie, acasă, până când toate leziunile au făcut crustă și s-au uscat sau până când nu mai apar leziuni noi timp de 24 de ore (la persoanele vaccinate cu erupție atipică fără cruste). Se evită contactul cu persoane vulnerabile: nou-născuți, gravide, persoane imunodeprimate. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenție — un vaccin administrat rapid post-expunere (în primele 3-5 zile de la contact) poate preveni sau atenua semnificativ boala.
Concluzii
La MedLife, pacienții suspecți de varicelă pot confirma diagnosticul și se pot testa pentru stabilirea unui tratament corect, în baza diagnosticului diferențial. Medicii de boli infecțioase și supraspecializați, cu experiență, vor consulta bolnavii respectând protocolul de siguranță și de evitare a transmiterii bolii infecțioase, vor recomanda investigații suplimentare dacă sunt și complicații și comorbidități asociate.
Indiferent că e nevoie de teste de laborator, de prelevare de biopsii sau de răzuirea unei mici mostre de piele, de țesut, de ecografii, tomografii, RMN, în clinicile și hyperclinicile MedLife pacientul are acces rapid la aparatură de ultimă generație pentru rezultate concludente și rapide de fiecare dată.
Odată stabilit diagnosticul de medicul specialist din rețeaua MedLife, se trece la crearea unui plan personalizat de tratament, adaptat istoricului medical. Programările rapide la consultații, analize și investigații, care se pot deconta și prin CNAS cu bilet de trimitere, telefonic sau online, timpii de așteptare mult mai mici ca la stat și echipele de specialiști care permit abordări multidisciplinare în orice fel de cazuri clinice prezentate, iată doar câteva avantaje ale prezentării pacientului suspect de varicelă la MedLife.
Pacienții din această categorie trebuie să anunțe în prealabil dacă au simptome tipice varicelei pentru pregătirea consultației conform protocolului în vigoare.
